Metodele si mijloacele de tratare a hiperplaziei benigne de prostata variaza in functie de gradul de marire al glandei, de severitatea simptomelor pacientului, de starea generala a pacientului si de riscul complicatiilor aparute in timpul tratamentului.
Exista 2 tipuri de medicamente utilizate pentru a trata hiperplazia benigna de prostata:
- blocante alfa – aceasta este o clasa de medicamente care relaxeaza muschii netezi ai vaselor de sange, ai glandei prostatei si ai vezicii urinare. Alfa-blocantele sunt folosite de multi ani pentru a trata hipertensiunea arteriala, dar pot ameliora si simptomele hiperplaziei benigne de prostata, chiar si la barbatii cu tensiune arteriala normala.
- medicamente care blocheaza formarea dihidrotestosteronului in prostata. Medicamentele din acest grup inhiba enzima care transforma testosteronul in DHT.
- uretroplastia cu balon – un cateter special este introdus in uretra la locul ingustarii, care este apoi umflat si astfel reduce ingustarea uretrei. Aceasta metoda este o alternativa la tratamentul chirurgical, dar de obicei rezultatele sunt relativ de scurta durata.
Tratamentul chirurgical – metodele chirurgicale de tratare a hiperplaziei benigne de prostata sunt cele mai eficiente, dar prezinta si un risc mai mare de reactii adverse comparativ cu tratamentul conservator (sangerari, infectii, impotenta).
Tratamentul chirurgical se foloseste in cazurile mai avansate de hiperplazie benigna de prostata cu afectiuni severe. Exista, in general, 3 tipuri de interventii chirurgicale pentru tratarea hiperplaziei benigne de prostata:
- incizie transuretrala – aceasta operatie se realizeaza prin deschiderea penisului si prin uretra, adica nu provoaca rana la exterior si nu lasa cicatrice. Se spune ca aceasta operatie realizeaza o oarecare ameliorare a simptomelor cu un procent mai mic de efecte secundare.
- rezectie transuretrala – in aceasta operatie, un instrument special de resectoscop este introdus prin uretra. Rezectoscopul are valve prin care solutia este injectata si aspirata in uretra si vezica urinara; instrumentul are, de asemenea, optica si o sursa de lumina rece, datorita careia o camera speciala reda imaginea din interiorul uretrei pe un monitor. Astfel, chirurgul lucreaza sub control vizual.
- chirurgie deschisa – in cazurile in care glanda prostatica a atins o dimensiune foarte mare, se foloseste de obicei interventia chirurgicala deschisa, in care chirurgul face o incizie in abdomenul inferior sau intre penis si anus pentru a ajunge si a indeparta tesutul prostatei supracrescut.
